Descoperind Valea Vânturișului

 Sesiunea bate la usa, iar turele de 2 zile nu prea isi mai gasesc locul in programul meu aglomerat de la facultate. Dar parca nu poate incepe calvarul fara o ultima iesire pe munte, fie ea cat de scurta. Ioan parca imi citeste gandurile si propune o tura foarte tentanta la cascadele Vanturisului de pe valea cu acelasi nume. Se strange o echipa numai buna pentru o astfel de tura si sambata, pe 12 mai pornesc cu Irina din Bucuresti, iar in Sinaia ne asteapta Ioan, Maria si Cosmin.

Ioan, eu, Irina, Cosmin si Maria

Urcam cu masina pana la Taverna Sarbului iar de-acolo pornim la pas pe un drum forestier umbrit de padurea deasa de foioase. Dupa aproape o ora poposim la un izvor amenajat. De-aici mai mergem cam 10 minute si ajungem la intrarea pe drumul forestier Vanturis. Il urmam o vreme si poposim intr-o poiana in care se afla o masa cu banci. E vremea unei pauze de masa.

Continuam traseul, iar drumul devine ceva mai ingust si mai salbatic. In stanga deja intuim firul Vaii Vanturisului, dar pentru a mai castiga putin timp nu coboram inca spre el.

Hotaram sa ne apropiem de fir, traversam o vale secundara si constatam ca ne aflam chiar inaintea primei cascade mai importante, numita Cascada din Vale.

Ne chinuim putin sa ajungem la ea apoi urcam niste praguri din stanga cascadei si ajungem deasupra ei.

Urmatoarea cascada este ceva mai mica si reusim sa ne croim drum prin dreapta ei, ajungand la un lac foarte limpede si de un verde fermecator.

In lac se scurge neobosita o alta cascada destul de inalta, dar ingusta. Pentru a depasi aceasta zona suntem nevoiti sa iesim putin din fir pe partea stanga prin padure.

Traseul continua intr-o frumoasa insiruire de lacuri si cascade mai mari sau mai mici. Desi Valea Vanturisului nu se afla printre traseele alpine din Bucegi, nu are descrieri in cartile de specialitate si nu i s-a acordat un grad de dificultate, aspectul o recomanda pentru o vale veritabila de abrupt, iar comparand-o cu alte vai parcurse i-as acorda fara retinere 1A. Spre deosebire de surorile ei mai cunoscute si mai frecvent parcurse de turisti, Valea Vanturisului are permanent apa, sporind astfel spectaculozitatea, dar uneori si dificultatea. In unele zone paraul este lat si traversarea lui devine greoaie, iar in plus exista numeroase zone umede si alunecoase care limiteaza variantele de abordare a saritorilor.

Pe masura ce inaintam, bolovanii de pe fir devin tot mai mari si avansam mai greu. In unele zone chiar trebuie sa zabovim si sa incercam prin mai multe parti pana sa gasim o varianta facila de a continua ascensiunea.

Ne apropiem de o cascada foarte mare, numita chiar Cascada Mare. Nu se poate depasi pe fir, dar exista doua variante de ocolire, pe versantul din dreapta, respectiv pe cel din stanga. Pentru varianta din dreapta se iese din fir undeva mai jos decat spre stanga. Noi alegem cea de-a doua varianta pentru ca vrem sa ne apropiem cat mai mult de cascada.

Parasim valea, urcand abrupt pe malul din stanga. Ne ajutam ocazional de copaci pentru a ne propti. Nu avem o idee clara unde mergem dar ii dam inainte cu speranta. Parca s-ar distinge si o urma de poteca, dar nu stim clar daca e facuta de om sau de animale. In dreapta se desprinde un valcel destul de spalat, insa  nu insistam deloc sa-l urcam, preferand sa mai tinem o vreme pseudopoteca pe care ne aflam.

Traversam un mal de pamant cam instabil, dar suficient de moale incat sa ne facem urme, apoi urcam abrupt si ajungem intr-o zona plina de copaci cazuti.

Ne dam seama ca am trecut de cascada si ca ar trebui sa coboram inapoi spre vale, dar nu stim sigur pe unde. Suntem pe un picior care coboara spre fir, dar nu stim cum arata mai jos si cat este de abrupt. Jos vedem un tip si strigam la el sa ne spuna pe unde ar fi mai bine sa coboram. Ne indica piciorul respectiv si in cateva minute ne reintalnim cu firul vaii, foarte aproape de o alta cascada spectaculoasa numita Cascada de Sus.

Baiatul cu care ne-am intalnit e din Sinaia si a coborat din traseul marcat cu punct rosu direct la cascada pentru poze. Locul in care ne aflam e prea frumos pentru a nu zabovi mai mult aici.

Urmeaza sa parasim firul vaii pentru a ocoli si acesta cascada, de data aceasta pe partea dreapta. Pornim cu totii urcand pentru inceput un prim mal de pamant destul de inclinat, apoi continuam pe o poteca evidenta pe curba de nivel. Intersectam vreo doua valcele si iesim apoi in marcajul punct rosu. Vom cobori pe el, dar inainte de asta vom vizita si cascadele din partea superioara a vaii (deasupra Cascadei de Sus).

Urcam asadar cateva minute pe punctul rosu si dupa ce traseul iese din padure ne abatem spre stanga pe o panta acoperita cu iarba, ajungand imediat la un lac superb alimentat de o spectaculoasa cascada. Locul pare desprins din povesti, iar o baie aici pe timp de vara mi se pare obligatorie.

Revenim la marcaj si coboram destul de grabiti spre Sinaia. La un moment dat marcajul ne cam joaca feste, fiind cam rar intr-o portiune, dar ne ajuta niste stegulete agatate prin copaci si ne redresam. Ajungem tarziu la Taverna Sarbului la masina si nu mai prindem tren spre Bucuresti, asa ca mai ramanem peste noapte la Ioan la Breaza, ocazie buna de stat la povesti si impartasit impresii legate de tura.

Valea Vanturisului nu este foarte cunoscuta in randul turistilor si nu i se acorda mare atentie prin cartile de specialitate, dar asta nu o face mai putin frumoasa sau interesanta decat celelalte, ba din contra. Faptul ca pe-aici isi croieste neincetat drum un parau destul de zdravan, din punctul meu de vedere reprezinta un plus la capitolul spectaculozitate. Multitudinea de cascade nu au cum sa te lase indifirent si sunt sanse reale ca aceasta vale sa-ti ramana in suflet pe veci.

Totusi traseul este nemarcat si prezinta portiuni mai delicate in care s-ar impune  ceva experienta la catarare , iar raul de inaltime n-ar fi deloc indicat pe-aici. Deasemenea  parcurgerea vaii si pasajele de ocolire nu sunt evidente, asa ca ar fi bine sa mergeti cu cineva care cunoaste traseul. Un alt aspect important este acela ca primavara in general sau in perioade ploioase debitul apei ar putea fi cam mare, facand parcurgerea vaii mai dificila.

Va multumesc pentru atentie!